GEA in presa Arhiva ALTE ARTICOLE SI INTERVIURI IN PRESA

Articolele si interviurile din presa ale membrilor GEA nu reflecta pozitia institutionala a GEA, ci doar opinia individuala a fiecaruia dintre ei.

www.businessmagazin.ro/

Data: 8 Martie 2006
Articol de: Ioana URSU

Dobanzile la depozite alearga inflatia

Cresc dobanzile platite de banci pentru depozitele populatiei, iar tendinta s-a accentuat saptamana trecuta, cand mai multe banci au anuntat astfel de majorari. Dar cresterile raman timide, iar peste viitorul mai indepartat domneste inca incertitudinea. Vom avea sau nu anul acesta dobanzi peste nivelul inflatiei?

Ca sa limitezi consumul si, implicit, sa echilibrezi macar in parte un tablou macroeconomic ce a luat-o razna, "trebuie sa oferi oamenilor o alternativa", explica Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata (GEA). Alternativa se numeste, adauga el, economisire, dar pentru ca ea sa aiba logica si in ochii oamenilor de rand ar trebui sa existe si un castig pentru ei. "Nu poti sa fortezi oamenii sa economiseasca de dragul economisirii", adauga Voinea, iar premisa ca sa se intample "ceva bun" in acest domeniu este sa existe dobanzi real pozitive. Adica dobanzi care sa depaseasca nivelul inflatiei, aducand astfel deponentilor un oarecare castig.
Primii pasi au fost facuti: dupa ce anul trecut au scazut dobanzile platite la depozitele in lei cu cateva puncte procentuale sub nivelul inflatiei, bancherii isi schimba acum atitudinea. De saptamana trecuta mai multe banci au decis sa creasca dobanzile platite pentru depozitele in lei. O parte dintre ele au trecut chiar peste pragul de 6-6,5% estimat pentru inflatie la finele anului 2006.
Startul a fost dat - ca si in alte situatii de pana acum - de bancile mai mici, care incearca sa castige cat mai multe puncte in cursa pentru cota de piata. Banca Transilvania si ProCredit Bank au fost printre primele ce au urcat dobanzilor platite la lei pana la 7,75% pe an pentru scadenta de 12 luni. A urmat insa si cea mai mare banca din sistem, BCR, care a anuntat ca majoreaza cu pana la un punct procentual dobanzile la depozitele in lei. Lista nu se incheie insa aici si cu siguranta pe ea se vor adauga in viitorul apropiat si alte banci.

Si totusi, pentru aduce chiar si un minim randament depunatorilor, argumenteaza Ionut Dumitru, analistul-sef de la Raiffeisen Bank, dobanzile ar trebui sa treaca de 8% pe an. Raiffeisen Bank are in prezent una dintre cele mai scazute rate ale dobanzii pentru depozitele in lei din sistem (4,75% pe an pentru scadente de 12 luni), dar "o crestere in viitor nu e exclusa", spune Dumitru. Este insa o decizie a managementului bancii, ce tine mult cont si de concurenta si de semnalele din economie.

Pe de alta parte, Dragos Cabat, vicepresedintele asociatiei analistilor financiari CFA Romania, crede insa ca pentru a aduce un castig deponentilor, dobanzile ar trebui sa fie chiar mai mari, "macar 8,5-9% pe an". Si asta pentru ca, pe langa inflatia care erodeaza castigurile, mai exista si taxele pentru deschiderea conturilor, comisioanele bancare atasate depozitelor (care variaza intre 0,35% si 0,75% din sumele restituite), dar si impozitul pe dobanzi (de 16%). Ce vor aduce, in aceste conditii, urmatoarele luni in materie de dobanzi pentru depozitele in lei?

"In acest moment cred ca ne indreptam catre dobanzi real pozitive", este de parere Aurelian Dochia, director general al BRD/SG Corporate Finance, "dar bancile isi vor ajusta dobanzile luna de luna, in functie de evolutia inflatiei". In opinia lui, miscarile bancilor din ultima vreme sunt o corectie necesara fata de anul trecut, cand dobanzile real negative au descurajat economisirea. "Rezultatul negativ al acestei politici de dobanzi s-a vazut asupra preturilor", spune Dochia, adaugand ca "este, probabil, un motiv pentru care inflatia (de anul trecut - n.r.) a fost mai mare decat cea estimata".

Dobanzile real negative - cu cateva puncte procentuale sub inflatie - au fost anul trecut "ghilotina" apetitului de economisire a populatiei. Astfel ca, daca in 2004 ritmul de crestere a economiilor populatiei fata de anul precedent fusese de circa 37%, in 2005 el a scazut pana la 23% (lei si valuta). Depozitele in lei ale populatiei au crescut cu 14,9%, in termeni reali, fata de 31 decembrie 2004, iar depunerile in valuta exprimate in euro au consemnat o majorare cu 26,7%. Romanii au preferat - in fata unor economii ce nu aduceau nici un fel de castig - sa consume. "Iar cu consumul e greu sa te lupti", este de parere Liviu Voinea. Teoria spune, adauga el, ca pe masura ce cresc veniturile, consumul scade si creste nevoia pentru investitii. Practica romaneasca este insa alta, pentru ca, adauga economistul de la GEA, "la noi exista un subconsum cronic", iar cresterea veniturilor favorizeaza consumul.

Si totusi, cresterea nivelului de trai - a veniturilor - dar si "o dorinta puternica de economisire" sunt motivele pentru care vicepresedintele Bancii Comerciale Romane, Dan Bunea, anticipeaza ca nivelul depozitelor bancare constituite de populatie va creste in acest an cu aproximativ 25-30% in termeni reali. "Potrivit sondajelor realizate (), aproximativ 70% dintre respondenti au indicat ca doresc sa economiseasca intre 500.000 lei si 1 milion lei vechi pe luna", a afirmat Bunea. De saptamana trecuta, BCR plateste o dobanda de 7,5% pe an pentru depozitele in lei cu termen de un an si plata dobanzii la scadenta constituite de persoanele fizice, precum si pentru certificatele de depozit cu discount in lei.
Banca este lider de piata pe segmentul depozite le vedere si la termen, cu o pondere de circa o treime din resursele atrase de la populatie si agenti economici. Opinia lui Bunea nu e impartasita insa de toti bancherii. "Nu exista prea multe motive pentru care anul acesta lucrurile sa se imbunatateasca major in materie de economisire", crede Ionut Dumitru. Trecand peste lipsa de atractivitate a dobanzilor platite de banci, el spune ca la scaderea depozitelor din banci a mai contribuit si altceva: aparitia altor posibilitati de economisire. Enumera aici fondurile mutuale, dezvoltarea Bursei etc.
In 2005, fondurile mutuale de actiuni au adus in 2005 un castig mediu de 35%, iar cele diversificate, de 30%, in timp ce Bursa a adus cresteri medii de 50%. Un alt motiv pentru care Dumitru nu crede ca rata de economisire va creste foarte mult in 2006 tine de faptul ca, "pur si simplu, multi oameni nu au ce sa economiseasca".

De aceeasi parere este si Dragos Cabat: "Multi dintre cei care au luat credite de la banci nu au ce sa economiseasca". Si in opinia sa, e greu de crezut ca bancile vor reusi, anul acesta, sa atraga cu mult mai multe economii din partea populatiei fata de anul trecut. Iar cei care au luat credite nu sunt deloc putini. Creditul neguvernamental a crescut anul trecut cu 45,3% (33,8% in termeni reali), la 60,673 miliarde de lei noi (aproximativ 16,7 miliarde de euro), conform datelor BNR. Pentru 2006 estimarile prim viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, citat de Mediafax, spun ca ritmul de crestere a creditelor va ramane cam la acelasi nivel ca in 2005.

"Va fi greu sa creasca masiv economisirea", adauga si economistul-sef de la ING Bank, Florin Citu, in conditiile in care mare parte din depozite sunt pe termene foarte scurte, iar alternative pentru plasamentele la banci "nu prea exista".

ING Bank, un jucator care a intrat doar din 2004 pe segmentul de retail, a anuntat recent majorari de dobanzi. Banca plateste acum dobanzi intre 5% si 6% pe an pentru depozitele in lei. Pe de alta parte, dobanda platita la depunerile din contul Conta??Rol, principalul produs cu care ING opereaza pe piata de retail, a ramas nemodificata, la 6,1% pe an (pentru solduri cuprinse intre 700 si 49.999 de lei noi).
In opinia lui Citu, fondurile mutuale si Bursa sunt mai degraba instrumente de investitii, si nu de economisire, "pentru oamenii care nu vor sa-si riste banii". Lucrurile s-ar schimba in bine daca ar exista si in Romania fonduri de pensii, unde plasamentele se fac pe termene foarte lungi, iar gradul de risc este foarte scazut. In opinia sa, nu dobanzile mici sunt neaparat cele care alunga oamenii din banci, ci inflatia mare, "care da senzatia de instabilitate", crede Citu.

Inflatie pe care banca centrala se lupta acum, din rasputeri, sa o domoleasca si sa o duca spre tintele pe care si le-a stabilit. Ar ajuta-o, in mare masura, si ca oamenii de rand sa mearga mai mult la banci. Cu o mentiune: pentru a-si pune banii in depozite, nu pentru a lua credite si a consuma.

www.dobanzi.ro

Data: 31 Martie 2006

Raiffeisen Bank si Grupul de Economie Aplicata au organizat la Timisoara primul forum Raiffeisen EU-RO Business

Raiffeisen Bank si Grupul de Economie Aplicata (GEA) au organizat ieri la Timisoara primul forum cu tema: "Afaceri romanesti-in context european" cu scopul de a sprijini mediul de afaceri in contextul aderarii la Uniunea Europeana. Specialistii banci si-au propus sa prezinte in detaliu instrumentele financiare care pot fi folosite pentru cresterea competitivitatii companiilor romanesti. Astfel de forumuri de afaceri vor mai fi organizate in perioada urmatoare in inca alte 7 orase importante ale Romaniei.

"Raiffeisen Bank poate oferi solutii atat companiilor, cat si autoritatilor locale pentru a reduce decalajul fata de productivitatea medie a Uniunii Europene. Pentru a indeplini obiective strategice de importanta nationala, cum sunt: imbunatatirea infrastructurii, dezvoltarea capacitatilor administrative sau cresterea productivitatii, e clar ca trebuie sa depunem eforturi cu totii, iar Raiffeisen Bank doreste sa-si asume un rol important in atingerea acestor obiective" , a spus Marinel Burduja, prim vicepresedinte Raiffeisen Bank.

De asemenea, temele dezbatute la acest forum au vizat pregatirea mediului de afaceri pentru absorbtia viitoare a fondurilor ce vor fi alocate de Uniunea Europeana In perioada 2007-2013 pentru Romania, astfel Incat sa raspunda angajamentelor asumate de autoritatile de la Bucuresti.

"In conditiile In care absorbtia fondurilor de pre-aderare nu a fost nici pe departe optima, o provocare majora ramane absorbtia banilor ce vor fi alocati Romaniei dupa aderare. Mediul de afaceri romanesc este direct vizat de aceasta provocare. Firmele autohtone vor trebui sa stie sa foloseasca aceasta oportunitate pentru a-si creste capacitatea de a face fata concurentei acerbe de pe piata unica europeana. Dezvoltarea de parteneriate ramane o conditie sine-qua-non pentru a atinge astfel de obiective", a spus Dragos Pislaru, director executiv Grupul de Economie Aplicata (GEA).

Romania beneficiaza de fonduri oferite de Uniunea Europeana Inca din anul 1991. Aceste fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) au ajuns sa reprezinte peste 25% din totalul investitiilor din bugetul national si sunt concepute pentru a acoperi proiecte pana In anul 2010. Sumele ce vor fi alocate dupa aderare, prin fondurile structurale, vor fi cu mult mai mari decat cele puse la dispozitia Romaniei in perioada de pre-aderare. Prin cele trei fonduri majore, Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC), Romania ar putea beneficia de o suma de pana la 17 miliarde Euro pe perioada 2007-2013, conform estimarilor bazate pe prelungirea liniara a pachetului financiar 2007-2009, garantat prin Tratatul de Aderare.

Organizand aceste conferinte, Raiffeisen Bank vine In Intampinarea nevoiei de informare a comunitatii de afaceri cu o prezentare detaliata a modului In care se pot accesa fondurile structurale. Mai mult, Raiffeisen Bank pune la dispozitia partenerilor sai consunltata de specialitate si produse bancare specifice care pot sustine pregatirea si investitiile fiecarei companii pentru a putea face fata concurentei de pe piata europeana.

Raiffeisen Bank ofera o gama completa de servicii si produse de calitate pentru persoane fizice, IMM-uri si companii mari. Banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 120.000 IMM-uri) si peste 4.100 clienti corporatii mari si medii. Raiffeisen Bank are in Romania o retea de 217 unitati si 4.500 de angajati. Grupul Raiffeisen isi extinde continuu activitatile pe care le desfasoara in Romania, avand infiintate pana in prezent: societate de brokeraj pe piata de capital-Raiffeisen Capital & Investment, societate de leasing-Raiffeisen Leasing, o banca de creditare-economisire-Raiffeisen Banca pentru Locuinte si un broker de asigurari – Raiffeisen Broker de Asigurare-Reasigurare. |n curind va incepe sa functioneze o societate pentru administrare de active – Raiffeisen Asset Management.

GEA este o organizatie non-guvernamentala independenta si apolitica, fondata in 2004. Membrii fondatori sunt noua tineri economisti plus Societatea Romana de Economie (SOREC), care este o asociatie profesionala de renume (fondata in 1992) ce reuneste cativa dintre cei mai prestigiosi economisti care activeaza in domeniul cercetarii si in cel academic. GEA doreste sa contribuie la dezvoltarea economica din perioada de tranzitie pe care o traverseaza Romania prin agregarea experientei unor tineri profesionisti economisti. GEA isi propane de asemenea, sa sprijine mediul de afaceri local sa faca fata presiunilor concurentiale ale UE, prin promovarea activa a competitivitatii economice.

Redactia Finantare.ro

Data: 31 Martie 2006

Forum "Raiffeisen EU-RO Business" la Timisoara

Raiffeisen Bank si Grupul de Economie Aplicata (GEA) au organizat in data de 30 martie la Timisoara primul forum cu tema: "Afaceri romanesti-in context european" cu scopul de a sprijini mediul de afaceri in contextul aderarii la Uniunea Europeana. Specialistii bancii si-au propus sa prezinte in detaliu instrumentele financiare care pot fi folosite pentru cresterea competitivitatii companiilor romanesti. Astfel de forumuri de afaceri vor mai fi organizate in perioada urmatoare in inca alte 7 orase importante ale Romaniei.

"Raiffeisen Bank poate oferi solutii atat companiilor, cat si autoritatilor locale pentru a reduce decalajul fata de productivitatea medie a Uniunii Europene. Pentru a indeplini obiective strategice de importanta nationala, cum sunt: imbunatatirea infrastructurii, dezvoltarea capacitatilor administrative sau cresterea productivitatii, e clar ca trebuie sa depunem eforturi cu totii, iar Raiffeisen Bank doreste sa-si asume un rol important in atingerea acestor obiective" , a spus Marinel Burduja, prim vicepresedinte Raiffeisen Bank.
De asemenea, temele dezbatute la acest forum au vizat pregatirea mediului de afaceri pentru absorbtia viitoare a fondurilor ce vor fi alocate de Uniunea Europeana in perioada 2007-2013 pentru Romania, astfel incat sa raspunda angajamentelor asumate de autoritatile de la Bucuresti.
"In conditiile in care absorbtia fondurilor de pre-aderare nu a fost nici pe departe optima, o provocare majora ramane absorbtia banilor ce vor fi alocati Romaniei dupa aderare. Mediul de afaceri romanesc este direct vizat de aceasta provocare. Firmele autohtone vor trebui sa stie sa foloseasca aceasta oportunitate pentru a-si creste capacitatea de a face fata concurentei acerbe de pe piata unica europeana. Dezvoltarea de parteneriate ramane o conditie sine-qua-non pentru a atinge astfel de obiective", a spus Dragos Pislaru, director executiv Grupul de Economie Aplicata (GEA).

Romania beneficiaza de fonduri oferite de Uniunea Europeana inca din anul 1991. Aceste fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) au ajuns sa reprezinte peste 25% din totalul investitiilor din bugetul national si sunt concepute pentru a acoperi proiecte pana in anul 2010. Sumele ce vor fi alocate dupa aderare, prin fondurile structurale, vor fi cu mult mai mari decat cele puse la dispozitia Romaniei in perioada de pre-aderare. Prin cele trei fonduri majore, Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC), Romania ar putea beneficia de o suma de pana la 17 miliarde Euro pe perioada 2007-2013, conform estimarilor bazate pe prelungirea liniara a pachetului financiar 2007-2009, garantat prin Tratatul de Aderare.

Organizand aceste conferinte, Raiffeisen Bank vine in intampinarea nevoiei de informare a comunitatii de afaceri cu o prezentare detaliata a modului in care se pot accesa fondurile structurale. Mai mult, Raiffeisen Bank pune la dispozitia partenerilor sai consunltata de specialitate si produse bancare specifice care pot sustine pregatirea si investitiile fiecarei companii pentru a putea face fata concurentei de pe piata europeana.

www.raiffeisen.ro

Afaceri romanesti in context european

"Unitate in diversitate", sintagma care sta la baza procesului de extindere a Uniunii Europene este principiul prin care Raiffeisen Bank impreuna cu Grupul de Economie Aplicata (GEA) abordeaza integrarea europeana si implicatiile ei in sfera economica din Romania. In calitate de consilieri ai partenerilor corporatisti, specialistii nostri au dezvoltat subiectul integrarii europene dintr-o perspectiva globala, extinsa de la particularitatile nationale catre viziunea multinationala integranta.

Raiffeisen Bank este alaturi de partenerii corporatisti in procesul de integrare europeana, oferind solutii specifice pentru business-ul romanesc, in cadrul mai larg al afacerilor europene. Statistica arata ca mai mult de jumatate dintre companiile prezente pe piata romaneasca nu respecta in prezent standardele europene de calitate si mediu. Specialistii Raiffeisen Bank si GEA au demarat organizarea unui forum economic care se va desfasura in toate regiunile tarii, oferind corporatiilor solutiile si sprijinul necesar pentru a dezvolta o afacere de succes in contextul integrarii europene. Pana in prezent, evenimentul "Raiffeisen EU-RO Business Forum" a avut loc la Timisoara, Cluj Napoca, Constanta si Iasi.

GEA este o organizatie non-guvernamentala independenta si apolitica, fondata in 2004. Membrii fondatori sunt noua tineri economisti plus Societatea Romana de Economie (SOREC), care este o asociatie profesionala de renume (fondata in 1992) si reuneste cativa dintre cei mai prestigiosi economisti care activeaza in domeniul cercetarii si in cel academic. GEA valorifica potentialul si experienta acumulata de noua generatie de economisti romani, mai ales a celor care au studiat in strainatate la universitati de prestigiu. Prin intermediul specialistilor din centrele sale regionale, Raiffeisen Bank ofera partenerilor corporatisti consilierea, suportul si informatiile necesare dezvoltarii afacerilor. Mai mult decat atat, ofera solutii si deschide oportunitati pentru ca aceste companii sa se adapteze cat mai eficient la noile conditii economice de dupa aderarea la Uniunea Europeana.

Smart Financial - www.SmartFinancial.ro

Data: 31-03-2006

Afaceri romanesti in context european - sprijinirea mediului de afaceri
Grupul de Economie Aplicata (GEA) a organizat alaturi de Raiffeisen Bank, la Timisoara, primul forum cu tema "Afaceri romanesti in context europea", cu scopul de a sprijini mediul de afaceri in contextul aderarii la Uniunea Europeana. Specialistii bancii Raiffeisen Bank si-au propus sa prezinte in detaliu instrumentele financiare care pot fi folosite pentru cresterea competitivitatii companiilor românesti. Astfel de forumuri de afaceri vor mai fi organizate in perioada urmatoare in inca alte 7 orase importante ale României, sustin oficialii Raiffeisen Bank, citati de www.SMARTfinancial.ro.

"Raiffeisen Bank poate oferi solutii atât companiilor, cât si autoritatilor locale pentru a reduce decalajul fata de productivitatea medie a Uniunii Europene. Pentru a indeplini obiective strategice de importanta nationala, cum sunt imbunatatirea infrastructurii, dezvoltarea capacitatilor administrative sau cresterea productivitatii, e clar ca trebuie sa depunem eforturi cu totii, iar Raiffeisen Bank doreste sa-si asume un rol important in atingerea acestor obiective", a spus Marinel Burduja, prim vicepresedinte Raiffeisen Bank.

Temele dezbatute la acest forum au vizat pregatirea mediului de afaceri pentru absorbtia viitoare a fondurilor ce vor fi alocate de Uniunea Europeana in perioada 2007-2013 pentru Romania, astfel încat sa raspunda angajamentelor asumate de autoritatile de la Bucuresti.
"In conditiile în care absorbtia fondurilor de pre-aderare nu a fost nici pe departe optima, o provocare majora ramane absorbtia banilor ce vor fi alocati României dupa aderare. Mediul de afaceri românesc este direct vizat de aceasta provocare. Firmele autohtone vor trebui sa stie sa foloseasca aceasta oportunitate pentru a-si creste capacitatea de a face fata concurentei acerbe de pe piata unica europeana. Dezvoltarea de parteneriate ramane o conditie sine-qua-non pentru a atinge astfel de obiective", a spus Dragos Paslaru, director executiv Grupul de Economie Aplicata (GEA), citat de www.SMARTfinancial.ro .

Romania beneficiaza de fonduri oferite de Uniunea Europeana inca din anul 1991. Aceste fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) au ajuns sa reprezinte peste 25% din totalul investitiilor din bugetul national si sunt concepute pentru a acoperi proiecte pâna în anul 2010. Sumele ce vor fi alocate dupa aderare, prin fondurile structurale, vor fi cu mult mai mari decât cele puse la dispozitia României in perioada de pre-aderare.
Prin cele trei fonduri majore, Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC), Romania ar putea beneficia de o suma de pana la 17 miliarde Euro pe perioada 2007-2013, conform estimarilor bazate pe prelungirea liniara a pachetului financiar 2007-2009, garantat prin Tratatul de Aderare.

GEA este o organizatie non-guvernamentala independenta si apolitica, fondata in 2004. Membrii fondatori sunt noua tineri economisti plus Societatea Romana de Economie (SOREC), care este o asociatie profesionala de renume (fondata in 1992). GEA doreste sa contribuie la dezvoltarea economica din perioada de tranzitie pe care o traverseaza România si sa sprijine mediul de afaceri local.

www.wall-street.ro

Data: 1 Aprilie 2006

Raiffeisen Bank si Grupul de Economie Aplicata (GEA) au organizat ieri la Timisoara primul forum cu tema: „Afaceri romanesti-in context european” cu scopul de a sprijini mediul de afaceri in contextul aderarii la Uniunea Europeana.

Specialistii banci si-au propus sa prezinte in detaliu instrumentele financiare care pot fi folosite pentru cresterea competitivitatii companiilor romanesti. Astfel de forumuri de afaceri vor mai fi organizate in perioada urmatoare in inca alte 7 orase importante ale Romaniei.

"Raiffeisen Bank poate oferi solutii atat companiilor, cat si autoritatilor locale pentru a reduce decalajul fata de productivitatea medie a Uniunii Europene. Pentru a indeplini obiective strategice de importanta nationala, cum sunt: imbunatatirea infrastructurii, dezvoltarea capacitatilor administrative sau cresterea productivitatii, e clar ca trebuie sa depunem eforturi cu totii, iar Raiffeisen Bank doreste sa-si asume un rol important in atingerea acestor obiective" , a spus Marinel Burduja, prim vicepresedinte Raiffeisen Bank.
De asemenea, temele dezbatute la acest forum au vizat pregatirea mediului de afaceri pentru absorbtia viitoare a fondurilor ce vor fi alocate de Uniunea Europeana in perioada 2007-2013 pentru Romania, astfel incat sa raspunda angajamentelor asumate de autoritatile de la Bucuresti.

"In conditiile in care absorbtia fondurilor de pre-aderare nu a fost nici pe departe optima, o provocare majora ramane absorbtia banilor ce vor fi alocati Romaniei dupa aderare. Mediul de afaceri romanesc este direct vizat de aceasta provocare. Firmele autohtone vor trebui sa stie sa foloseasca aceasta oportunitate pentru a-si creste capacitatea de a face fata concurentei acerbe de pe piata unica europeana. Dezvoltarea de parteneriate ramane o conditie sine."

Data: 21 Februarie 2006

GEA a calculat indicele de europenitate pentru marile orase

In cadrul unui proiect pilot finantat de Balkan Trust for Democracy, Grupul de Economie Aplicata a realizat si calculat in premiera un indice de europenitate pentru municipiile resedinta de judet.

Proiectul a urmarit sa identifice gradul de pregatire pentru aderarea la UE al oraselor romanesti. Au fost selectate patru municipii resedinta de judet: Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara - fiecare reprezentand cate o regiune de dezvoltare. Indicele a fost calculat trimestrial, acoperind perioada aprilie-decembrie 2005.
Scopul acestui indice nu este acela de a da note si a de a face clasamente, ci de constientiza atat autoritatile locale cat si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE - si implicit cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului, si nu este ceva abstract - dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim.
Indicele de europenitate se compune din trei sub-indici: administrativ, economic, si socio-cultural. Fiecare dintre acesti sub-indici, avand o pondere egala in indicele final, este la randul sau o marime compozita, pe baza unor variabile statistice, precum si a monitorizarii presei regionale cu privire la articolele legate de integrarea europeana. Toate variabilele au fost operationalizate pe o scala de la 1 (grad scazut de europenitate) la 4 (grad ridicat de europenitate). Aceste variabile au fost selectate pentru a reflecta gradul de deschidere catre UE, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, capacitatea institutionala, si nivelul de interes local pentru teme de integrare europeana.
Principalele concluzii ale Indicelui de Europenitate, calculat trimestrial pentru municipiile Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara, sunt:

- Timisoara inregistreaza cel mai ridicat indice de europenitate dintre municipiile analizate. Ea este urmata de Cluj si Constanta (cele doua au valori apropiate, cu mici variatii), si Iasi.
- Pe parcursul anului 2005, municipiile Timisoara si Iasi au inregistrat ritmul cel mai ridicat de "europenizare", adica cele mai mari ritmuri de crestere ale indicelui de europenitate
- Constanta sta cel mai bine la sub-indicatorul administrativ, datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala, si numarului de acorduri de infratire cu orase europene.
- Timisoara sta cel mai bine la sub-indicatorul economic, datorita investitiilor masive de capital strain.
- Timisoara si Clujul stau cel mai bine la indicatorul socio-cultural, datorita capacitatii ONG-urilor locale de atragere a fondurilor europene.
- Cel mai mare decalaj intre municipiile analizate se constata pentru sub-indicatorul economic, intre Timisoara si Iasi.
- Sub-indicatorul socio-cultural este cel mai compact, cu performante asemanatoare intre cele 4 municipii analizate.
- Sub-indicatorul administrativ este singurul la care toate municipiile analizate au facut progrese in cursul anului 2005.
- Se observa ca diferenta intre municipii in ce priveste gradul acestora de europenitate provine in principal de la sub-indicatorul economic.
- Toate cele patru municipii analizate si-au imbunatatit valoarea indicelui de europenitate intre capetele intervalului de timp analizat.

In ce priveste monitorizarea presei locale (si ea o componenta a indicelui de europenitate), cele mai interesante rezultate sunt:
- Peste 90% din articolele despre UE si integrarea europeana sunt stiri, ponderea editorialelor, anchetelor si interviurilor fiind extrem de redusa.
- Peste doua treimi din articolele despre UE si integrarea europeana sunt neutre, restul impartindu-se relativ egal intre atitudini pozitive si atitudini negative.
- Predomina articolele care abordeaza teme nationale si europene, in care principalii actori sunt autoritatile centrale si cele europene. Articolele care abordeaza teme locale si regionale, cu actori locali si regionali, nu reprezinta cumulat mai mult de o treime din totalul articolelor din presa locala.

GEA respinge orice interpretare politica a acestui indice, si isi exprima increderea ca el va putea fi dezvoltat pe viitor, si cu sprijinul autoritatilor locale, pentru a cuprinde toate municipiile resedinta de judet. Un indice scazut de europenitate nu inseamna o nota proasta, ci o oportunitate de progres.
Indicele a fost realizat de o echipa multidisciplinara a GEA, formata din: conf.univ.dr.Liviu Voinea si Laura Simionescu - cercetatori; prof.univ.dr.Daniel Daianu, prof.univ.dr.Dumitru Sandu si prof.univ.dr.Gheorghe Oprescu - consultanti.
Raportul complet de cercetare privind indicele de europenitate poate fi accesat pe site-ul www.gea.org.ro

Data: Marti, 21 Februarie 2006
Articol de: Ada Stefan

Gradul de pregatire pentru aderare al oraselor
Timisoara, municipiul cel mai european al Romaniei In cadrul unui proiect-pilot finantat de Balkan Trust for Democracy, Grupul de Economie Aplicata (GEA) a realizat si calculat in premiera un indice de europenitate pentru municipiile resedinta de judet.
Proiectul a urmarit sa identifice gradul de pregatire pentru aderarea la UE al oraselor romanesti. Au fost selectate patru municipii resedinta de judet: Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara - fiecare reprezentand cate o regiune de dezvoltare. Indicele a fost calculat trimestrial, acoperind perioada aprilie-decembrie 2005. "Scopul acestui indice nu este acela de a da note si a de a face clasamente, ci de a constientiza atat autoritatile locale, cat si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE - si implicit cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului, si nu este ceva abstract - dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim", a declarat Liviu Voinea, directorul GEA.

Principalele concluzii ale Indicelui de Europenitate, calculat trimestrial pentru municipiile Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara, sunt:
- Timisoara inregistreaza cel mai ridicat indice de europenitate dintre municipiile analizate. Ea este urmata de Cluj si Constanta (cele doua au valori apropiate, cu mici variatii) si Iasi.
- Pe parcursul anului 2005, municipiile Timisoara si Iasi au inregistrat ritmul cel mai ridicat de "europenizare", adica cele mai mari ritmuri de crestere a indicelui de europenitate.
- Constanta sta cel mai bine la subindicatorul administrativ, datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala si numarului de acorduri de infratire cu orase europene.
- Timisoara sta cel mai bine la subindicatorul economic, datorita investitiilor masive de capital strain.
- Timisoara si Clujul stau cel mai bine la indicatorul sociocultural, datorita capacitatii ONG-urilor locale de atragere a fondurilor europene.
- Subindicatorul sociocultural este cel mai compact, cu performante asemanatoare intre cele 4 municipii analizate.
- Subindicatorul administrativ este singurul la care toate municipiile analizate au facut progrese in cursul anului 2005.
- Se observa ca diferenta intre municipii in ce priveste gradul acestora de europenitate provine in principal de la subindicatorul economic.
- Toate cele patru municipii analizate si-au imbunatatit valoarea indicelui de europenitate intre capetele intervalului de timp analizat.
Indicele a fost realizat de o echipa multidisciplinara a GEA, formata din: Conf. Univ. Dr. Liviu Voinea si Laura Simionescu - cercetatori; Prof. Univ. Dr. Daniel Daianu, Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu si Prof. Univ. Dr. Gheorghe Oprescu - consultanti.

Data: Luni, 20 Februarie 2006

Timisoara este cel mai bine pregatit oras pentru integrare

Timisoara este orasul cel mai bine pregatit din Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana, fiind urmat de Cluj-Napoca si Constanta, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA).
Gradul de pregatire, exprimat ca "indice de europenitate" al fiecarui oras, a fost calculat pe baza a trei indicatori (administrativ, economic si socio-cultural). Acest indice reflecta gradul de deschidere catre UE, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, capacitatea institutionala si nivelul de interes local pentru teme de integrare europeana.
Proiectul a fost realizat in perioada aprilie-decembrie 2005 in patru municipii resedinta de judet (Timisoara, Cluj-Napoca, Constanta si Iasi), fiecare reprezentand o regiune de dezvoltare. Rezultatele studiului arata ca Timisoara are cel mai bun indicator economic, mai ales datorita investitiilor masive de capital strain. De asemenea, Constanta are cele mai bune rezultate in sectorul administrativ datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala.
In urma monitorizarii presei locale, rezultatele obtinute arata ca peste 90% din articolele despre UE si integrarea europeana sunt stiri, ponderea editorialelor, a anchetelor si a interviurilor fiind extrem de redusa. (D.E.)

Articol de: Carmen Iordan

Timisoara-i "fruncea" si la integrare

Cel mai bine pregatit oras din Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana este Timisoara, fiind urmat de Cluj-Napoca si Constanta, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata. Gradul de pregatire - exprimat ca "indice de europenitate" - al fiecarui oras a fost calculat pe baza a trei indicatori - administrativ, economic si socio-cultural - si reflecta gradul de deschidere catre UE, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, capacitatea institutionala si nivelul de interes local pentru teme de integrare europeana.
Proiectul a fost realizat in perioada aprilie-decembrie 2005 in patru municipii resedinta de judet - Timisoara, Cluj-Napoca, Constanta si Iasi, fiecare reprezentand o regiune de dezvoltare. Rezultatele studiului arata ca Timisoara are cel mai bun indicator economic, datorita investitiilor masive de capital strain, in timp ce Constanta are cele mai bune rezultate in sectorul administrativ, datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala si numarului de acorduri de infratire cu orase europene. In privinta indicatorului socio-cultural, toate municipiile analizate au inregistrat progrese in cursul anului trecut, Timisoara si Cluj-Napoca avand un usor avans datorita capacitatii ONG-urilor locale de atragere a fondurilor europene.
"Scopul acestui indice nu este acela de a da note si de a face clasamente, ci de a constientiza atat autoritatile locale, cat si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE - si implicit cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului, si nu este ceva abstract - dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim", mai spun autorii raportului.

Articol de Mihai Nicut

Orase cu marca UE

Desi Timisoara este mai slaba decit altele la capitolul administratie si strinsul de bani comunitari, sta bine la capitolul economic si cultural. Potrivit unui clasament publicat ieri, orasul de pe Bega este centrul regional cel mai pregatit pentru aderare.
Timisoara este cel mai bine pregatit oras romanesc pentru aderarea la Uniunea Europeana, potrivit unui studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) pe patru orase, care reprezinta insa si centrele a patru regiuni de dezvoltare din tara. Alaturi de Timisoara, studiul mai cuprinde Clujul, Iasiul si Constanta.
Gradul de pregatire este exprimat pe baza unui "indice de europenitate" al fiecarui oras, calculat pe baza a trei indicatori: administrativ, economic si socio-cultural, care cuprind, la rindul lor, mai multe subcapitole.

Administratie mai buna la Constanta
La criteriul administrativ, cel mai aproape de Europa, dintre cele patru orase, este Constanta. Desi numara mai putini rezidenti straini decit Timisoara, orasul de la Marea Neagra sta mai bine decit orasul de pe Bega pentru ca este infratit cu mai multe orase europene, pentru ca a primit de doua ori mai multe puncte la capitolul "Finantari europene atrase de administratia locala" si pentru ca aici lumea este mai informata in legatura cu administratia locala si cu integrarea europeana. Pe ansamblu, la subcapitolul administrativ, Constanta a primit un indice de europenitate de 3,40 pe o scara de la 1 (putin pregatit) la 4 (pregatit). Urmeaza Iasiul si apoi Timisoara.

Nota maxima la economie
La criteriul economic insa, Timisoara bate tot, primind calificativul maxim. Aici au fost luate in calcul capitalul social strain subscris (cel mai aproape a fost Clujul, cu "nota" 3), obligatiunile municipale emise (aceeasi ierarhie) si comertul exterior (dupa Timisoara, Constanta primind trei puncte).
Si din punct de vedere socio-cultural tot orasul de pe Bega pare cel mai pregatit pentru aderare, primind "nota" 3, urmat de Cluj si Iasi (cu 2,75) si de Constanta, cu 2,50. La acest capitol, a fost luat in calcul numarul studentilor la profilele de integrare (Clujul primind calificativul maxim, urmat, in ordine, de Timisoara, Iasi si Constanta), numarul de articole din presa locala referitoare la integrare (toate orasele au primit nota 3), finantari europene atrase de ONG-uri (Iasiul conduce, urmat de Constanta si apoi, la egalitate, Cluj si Timisoara). Ultimul aspect, cel al schimburilor culturale cu tarile europene, a adus insa Timisoara pe primul loc, pentru ca nota orasului a fost cea maxima, Constanta adunind doar 3 puncte, iar Clujul si Iasiul cite doua.

"Integrarea incepe cu orasul in care traim"
"Scopul acestui indice nu este acela de a da note si de a face clasamente, ci de a constientiza atit autoritatile locale, cit si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE - si, implicit, cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului si nu este ceva abstract. Dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim", spun autorii articolului.

Data: 21 Februarie 2006